pentru un viitor mai sigur    home | ghidul st-lui | manuale | legislaţie | calendar | absolvenţi | dictionar | umor  
Descrierea specialităţii
Domeniul de activitate a absolventului specialităţii MSCCP este metrologia şi certificarea care se referă la realizarea respectării normelor, regulilor şi cerinţelor înaintate produsului şi procesului trehnologic, orientate spre asigurarea calităţii şi securităţii produsului >>>>
Ghidul studentului
Procesul de învăţământ la UTM se realizează pe baza sistemului de credite transferabile (ECTS). Pentru a afla cursurile şi conţinutul lor, predate pe parcursul anilor de studii (la specialitatea MSCCP) faceţi clic aici >>>>
Manuale / Îndrumare

• Metrologie, Standardizare şi Măsurări
• Sistemul Internaţional de Unităţi
• Măsurări electrice
• Microprocesoare
• Măsurări Industriale
• Informatica >>>>

Galeria absolventilor
click pe ei
click pe ei
Legislaţie
• Legea metrologiei
• Legea standardizarii
• Legea evaluarii conformitatii produselor
Legi, Hotarari de Guvern, Acorduri Internationale, Regulamente etc - toate din domeniul metrologiei >>>>
METROLOGIA: arhivistica si documentaristica

Adina Berciu-Draghicescu

Metrologia este stiinta auxiliara a istoriei care are drept obiect studiul masurilor fixe sau variabile. Numele provine de la cuvantul grecesc metron = masura, iar logos = vorbire, studiu. Asadar, altfel spus, metrologia se ocupa cu ,,vorbirea despre masura….
Dictionarul enciclopedic din 1972 defineste, astfel, aceasta stiinta ,,disciplina care se ocupa cu masurile fizice precise, cu unitatile si procedeele de masura…. Tot ea se ocupa si de ,,ansamblul activitatilor legale si administrative privind pastrarea si reproducerea etaloanelor, verificarea instrumentelor de masura….
Cea mai complexa definitie a metrologiei istorice se intalneste in Dictionarul stiintelor speciale ale istoriei: ,,metrologia istorica, disciplina speciala a istoriei care se ocupa cu studierea sistemelor de masura din trecut, oglindite in izvoare documentare, cu evolutia acestora de-a lungul istoriei, cu adaptarea lor la sistemul de masura modern, precum si cu cercetarea vechilor masuratori, in raport cu sistemul utilizat pe regiuni, in anumite perioade, in vederea stabilirii datei probabile si a locului de creare a unor izvoare nedatate sau nelocalizate….
Societatea omeneasca a folosit pentru masurare diferite valori, dar definitivarea sistemelor s-a petrecut abia in perioada greaca si romana.
In perioada medievala, sistemele de masurare au fost extrem de diferite si diversificate.
Preocuparile stiintifice privind modalitatile de masurare de-a lungul timpului apar abia in secolul al XVI-lea, cand s-a scris si primul tratat de metrologie a lui G. Agricola: De menseribus et ponderibus romanorum (1550). In secolele urmatoare, cercetarea sistemelor de masurare in Antichitate si Evul Mediu s-a intensificat in numeroase tari din Europa. In secolul al XIX-lea, metrologia a devenit disciplina de predare in invatamantul politehnic, agronomic si comercial.
In Tarile Romane, in perioada Regulamentului Organic (1831-1832) s-au facut incercari de uniformizare a masurilor, dar acest lucru va fi posibil abia in anul 1866 in Principate si in 1876 in Transilvania.
In planul stiintific [4] inceputul este facut de Gh. Asachi (1788-1869) care ne-a lasat o valoroasa lucrare: Masurile si greutatile romanesti si moldovenesti in comparatie cu ale celorlalte neamuri, Bucuresti, 1848.
Din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, principala preocupare a metrologiei din Tarile Romane a constituit-o introducerea sistemului metric, ,,batalia pentru sistemul metric…. S-au remarcat in acest sens: G. Cantilli, M. Maracinescu, Stefan Pop, T, Petrisor, Al. Zane.
In deceniile opt si noua ale secolului XX s-au remarcat lucrarile urmatorilor: Nicolae Stoicescu: Cum masurau stramosi. Metrologia medievala pe teritoriul Romaniei, Bucuresti, 1971; Gh. Puri: Metrologie generala, Timisoara, 1983; V. Ruxandra: Metrologie, partea I, Bucuresti, 1983; Nicolae Leonachescu: Batalia pentru sistemul metric, Bucuresti, 1986.
Masurile sunt de doua feluri: a) directe, in afara omului, cum este spatiul si timpul; b) cele determinate de om prin diverse observatii si calcule, precum greutatea, densitatea, lungimea, volumul etc. Acestea au variat de-a lungul timpului, de la o oranduire sociala la alta, dupa loc, formand adevarate sisteme. Cunoasterea acestor sisteme este absolut necesara pentru intelegerea deplina a izvoarelor istorice. Trebuie cunoscute sistemele metrologice ale fiecarei oranduiri precum si modalitatea de transpunere in sistemul actual de calcul. Fara aceasta raportare nu se pot intelege documentele si nu se pot cunoaste procesele economice si nici scrie istoria economica a unei oranduiri. Apoi istoria unitatilor de masura este foarte strans legata de istoria comertului, si, prin urmare, cunoasterea unitatilor de masura, prezentarea lor valorica intr-un anumit interval de timp, intr-un loc, determina cunoasterea produselor care se realizeaza intr-o societate, valoarea acestora, raporturile care exista intre diferite produse, puterea de cumparare a membrilor societatii respective.
Cea mai veche terminologie din domeniul metrologiei s-a cunoscut in Chaldeea (regiune in sudul Babylonia). Este una simpla si se intalneste si la alte popoare si zone, aceasta aparand o data cu relatiile de schimb. Odata cu dezvoltarea comertului si a transporturilor, s-a simtit nevoia unor cuvinte si expresii noi, potrivite unor noi activitati economice.
In epoca antica aproape toate popoarele au adoptat masuri plecand fie de la membrele corpului omenesc, fie de la produsele necesare traiului zilnic. Apoi, acestea au fost multiplicate, dupa timp si dupa loc, si s-au aplicat tuturor genurilor de masuri: de lungime, de suprafata, de capacitate, de greutate.
In metrologie exista trei sisteme:
1) duodecimal, care are la baza impartirea in 12 unitati luate impreuna si care se numeste duzina;
2) sexagesimal, in care prima unitate superioara are 60 etaloane;
3) zecimal, in care prima unitate superioara etalonului este un multiplu de loc.
In Antichitate, desi primele calcule se intalnesc in Chaldeea, totusi se constata, din punct de vedere numeric, o mare varietate de sisteme proprii fiecarui popor si fiecarui tinut, cetate etc. De aici apare dificultatea cunoasterii tuturor precum si realizarea corespondentei in sistemul actual de calcul. Dam spre exemplificare masurile de la Atena, celebra cetate a lumii grecesti.

Masuri de lungime:
a) dactylos (lungimea unui deget) = 0,0193 m.
b) palaeste (largimea mainii in latul palmei) = 4 dactili = 0,0771 m.
c) spithame (distanta din varful degetului mare la varful degetului mic, avand palma deschisa) = 12 dactili = 0,2312 m.
d) pos (piciorul) = 16 dactili = 0,3083 m.
e) pehys (cotul) = 1,1/2 picioare = 0,4624 m.
f) bema (pasul) = 2,1/2 picioare = 0,771 m.
g) orgynia (lungimea a doua brate intinse sau stanjenul) = 4 coti = 1,85 m.

Piciorul era unitatea masurilor itinerare, dintre care mai cunoscute au fost:
a) doua picioare si jumatate = 0.771 m
b) pletron (lungimea unei brazde pe care o poate taia deodata un bou = 100 picioare = 30,83 m)
c) stadionul (distanta pe care o poate strabate un alergator fara a se opri) = 600 picioare = 184,98 m
d) dublu stadiu
e) stadiu cvadruplu
f) 7 sau 12 stadii.
Acestea se foloseau in cadrul intrecerilor sportive.

Masurile de suprafata au ca unitate de masura piciorul patrat.
Pentru masurile de capacitate grecii au intrebuintat doua feluri de masuri: unele pentru substante lichide si altele pentru substante solide.
Pentru lichide mai folosite au fost urmatoarele:
a) cotilul sau ulcica… = 0,2736 l.
b) hous-ul = 12 cotili = 3,28 l.
Pentru solide:
a) cotilul = 0,2736 l.
b) hoinix-ul = ratia zilnica a unui om = 4 cotili = 1,0944 l.
c) medimna = 192 cotili = 52,53 l.
Pentru greutati au fost importante doua sisteme, cel eubeic si cel eginetic. Terminologia era aceeasi dar valoarea era diferita.
La Atena se folosea:
a) obolul = 0,728 gr.
b) drahma = 6 oboli = 4,36 gr.
c) mina = 100 drahme = 436,60 gr.
d) talantul = 60 mine = 26.136,20 gr.
Sistemul roman a fost asemanator cu cel grecesc.

Masuri de lungime:
a) digitus (degetul) - latimea degetului mare = 0,0183 m.
b) palmus (palma) - latimea palmei mainii = 0,0740 m.
c) uncia (1112 din pessus) = 0,1234 m.
d) pes (piciorul) = 4 palme sau 16 degete = 0,2963 m.
e) cubitus (cotul) = 1.1/2 picior = 0,4443 m.
f) gradus (gradul) = 2.1/2 picioare = 0,7407 m.
g) passus (pasul) = 5 picioare = 1,4815 m.
h) pertica (prajina) = 10 picioare = 2,9630 m.
i) millia passum = 1000 de pasi = 1481,50 m.
j) stadium (pe mare) = 184,98 m.
k) milla = 8 stadii = 1379,86 m.
Pentru suprafata se folosea, la fel ca la greci, piciorul patrat (passus quadratus) = 0,0008 cm^2. Mai importante au fost:
a) pertica = prajina folosita de hotarnici fara o valoare precisa
b) scripulum - 10 picioare patrate = 8,84 m^2.
c) jugerum (iugarul) = 2523,35 m^2.
d) heredium = 2 iugare = 5046,7 m^2.

Masuri de capacitate. Pentru lichide unitatea de masura a fost amphora (numita si vadra) = 26,196. Pentru solide unitatea de masura era numita modius si continea 8,733 l.
Masuri de greutate. Etalonul a fost libra, impartita in 12 uncii.
Aceasta avea subdiviziuni: 1 libra = 12 uncii = 327,45 gr., 1 uncie = 27,28 gr.
Semiuncia avea 13,64 gr.
In perioada feudala nu se putea vorbi de un sistem. Dar s-a perpetuat din epoca antica, in mare masura, terminologia si uneori chiar continutul ei. Astfel pentru lungimi existau:
a) linia = 1/12 deget = 0,00225 m.
b) pollex (policar, degetul cel mare) = 0,027 m.
c) pes (picior) = 12 degete = 0,3258 m.
Pentru suprafata s-a mentinut pertica (prajina).
Pentru capacitate s-a folosit: modius, pinta (cana), apoi banita pentru substante uscate = cca. 13 l, butoiul (sau polobocul).
Pentru greutati s-a introdus marca de 218,056 gr.

In toata antichitatea si in toata perioada medievala s-a constatat dificultatea existentei unor atat de variate sisteme pentru masuri si greutati.
Desi din secolul al XVI-lea s-a pus problema constituirii unui sistem mai simplu de calcul. Abia in secolul al XVIII-lea s-a putut crea sistemul metric. Un sistem mai practic. In 1766 francezul La Condamine a izbutit sa determine o masura mai unitara, stanjenul peruvian (la toise de Perou) si a propus-o ca etalon pentru masurarea gradelor meridianelor. Totusi, propunerea sa nu s-a impus si, in 1790, savantii francezi au hotarat ca unitatea de masura pentru lungimi sa fie 1/10.000.000 parte din meridianul Parisului, portiunea de la Ecuator la Pol. Astfel s-a adoptat ca orice diviziune sa se faca prin cifra 10. De aici a derivat si numele de sistem zecimal. Aceasta fractiune a fost numita metru (metron), adica masura. In Franta noul sistem a fost adoptat la 1 noiembrie 1801, in mod facultativ, iar din 1 ianuarie 1840 a devenit obligatoriu.
Dupa propunerea metrului ca etalon de lungime s-a facut si propunerea unui etalon de greutate: kilogramul, respectiv gramul.
Etalonul acestui sistem cu multipli si submultipli are o baza reala. Terminologia multiplilor este luata din limba greaca (kilo = 1000 gr., hecto = 100, deca = 10), iar submultiplii au termeni din limba latina (deci = 10 centi = 100 mili = 1000).
Acesti termeni se adapteaza cu usurinta la tot felul de masuri: de lungime (km = 1000 m, hectometrul = 100 m, decametru = 10 m); de suprafata: km^2, hectometru^2, decimetru = 0,010 m, m^2, centimetru, milimetru, micron).
Pentru suprafetele agrare se ia ca unitate decametrul2 (arul sau ario = 100 m^2) si are un singur multiplu: hectarul = 10000 m^2 si un singur submultiplu = centiarul, a suta parte dintr-un ar = 1 m^2.

Masurile de capacitate au ca etalon m^3 cu multiplii si submultiplii si sunt de doua feluri: pentru corpuri solide si pentru corpuri lichide.
Pentru masuratul lemnelor nefasonate se intrebuinteaza sterul, cu un submultiplu: decasterul = 10 m^3 si un submultiplu: decisterul = 0,010 m^3.
Masurile pentru lichide au ca unitate etalon: litrul, cu multipli si submultipli.
Masurile de greutati (ponduri) au ca unitate etalon gramul. Un cm^3 de apa cantarita in vid la temperatura de 4 grade da pondul gram. Multipli si submultipli sunt: kg, tona, chintalul, hectogramul, decigramul, centigramul, miligramul.
In epoca antica desigur ca geto-dacii au folosit unitatile de masura grecesti si apoi romane. In epoca feudala romanii au avut un sistem propriu de masuri care s-a caracterizat prin unitate si diversitate. Majoritatea masurilor si greutatilor aveau aproximativ aceleasi denumiri si in cele trei Tari Romane. Diferea marimea acestora de la o zona la alta. Majoritatea denumirilor sunt de origine greco-latina: deget, plama, cot, pas, funie, falce, cabla, cantar.
Pentru suprafete s-a folosit prajina si stanjenul precum si falca, pogonul, cureaua, chinga.
Masurile de capacitate mai folosite au fost: butoiul, vasus si tunella. Iar cele de greutate erau: povara, burduful, sacul, cantarul, carul, mija.
Sistemul zecimal s-a introdus in Principate dupa o indelungata batalie la 27 septembrie 1864, devenind obligatoriu in ianuarie 1866.


BIBLIOGRAFIE

1. BERCIU DRAGHICESCU, ADINA, Introducere in istorie si stiintele auxiliare ale istoriei, Bucuresti, Tipogr. Univ. ,,Dimitrie Cantemir…, p. 108-111.
2. Dictionarul stiintelor speciale ale istoriei, Bucuresti, Ed. St. si Encicl., 1982.
3. EDROIU, NICOLAE, Introducere in stiintele auxiliare ale istoriei, Cluj-Napoca, Tipogr. Univ. ,,Babes-Bolyai…, 1992, p. 220-227.
4. LEONACHESCU, P. NICOLAE, Batalia pentru sistemul metric, Editura Ion Creanga, 1986.
5. RUXANDRA, VALERIU, Metrologie, partea I-a, Bucuresti, 1983.
6. SACERDOTEANU, AURELIAN, Curs de stiinte auxiliare ale istoriei, dactilografiat, p. 116-121.
7. STOICESCU, NICOLAE, Cum masurau stramosii. Metrologia medievala pe teritoriul Romaniei. Bucuresti, Ed. St. si Encicl., 1971.

Ideile mari se nasc uneori din cel mai desăvărşit haos.
Absolvenţi

Până în prezent, 123 de studenţi au absolvit cu succes specialitatea MSCCP.
Pentru ai vedea faceţi clic aici >>>>

Umor
• Întâmplări din viaţa marilor savanti
• Bulă Metrolog
• Cugetări: drepte şi strâmbe
• Anunţuri, Citate, Întâmplări adevărate şi mai puţin adevărate
• Crime Metrologice
• Bancuri despre studenţi şi profesori >>>>
Calendar
Dacă cauţi un motiv pentru a nu merge la ore sau pentru a organiza o petrecere - ai o pagină pentru insperaţie >>>>
Galeria foto
Adrese utile

     home | ghidul st-lui | manuale | legislaţie | calendar | absolvenţi | dictionar | umor  
 
© 2004-2008 Andrei Chiciuc